Ada Caraba este dansatoare profesionistă de aproximativ 15-16 ani, însă dansul nu este singura sa specializare sau activitate. În paralel cu dansul a studiat mereu științele economice, pentru a-i aduce siguranță în viața de zi cu zi și mai multă libertate de a alege doar acele activități artistice pe care să le poată face din suflet, nu pentru că ar fi nevoită. În anii de gimnaziu și liceu nu prea făcea mișcare pentru că nu avea foarte multe exemple în familie sau în cadrul anturajului său. Simțea că la școală nu exista suficientă motivația în privința orelor de sport, așa că majoritatea colegilor aveau scutiri medicale fictive la inițiativa și convingerea fermă a părinților că sportul este timp pierdut.
Totuși, norocul său a început mult mai timpuri de atât, de undeva de când era în clasele primare sau chiar la grădiniță: era la modă gimnastica, așa că părinții au înscris-o și pe ea, iar astfel a dobândit în acei ani câteva calități fizice care au ajutat-o mult în evoluția sa cu lumea dansului de mai târziu.
Rutina sa de mișcare începe de dimineață, cu aproximativ 20-30 de minute de dans. Apoi continuă cu orele pe care le ține seara (2-4 seri pe săptămână), după munca de birou, pentru care se pregătește în weekend. Această pregătire diferă ca intensitate și ca durată în funcție de ce anume are de pregătit pentru orele pe care le predă, mai ales dacă este vorba de anumite coregrafii mai vechi. Ocazional participă la cursuri susținute de alți instructori pe alte stiluri de dans, pentru a-și dezvolta aria cunoștințelor din acest domeniu. În plus, a căutat mereu metode prin care să implice sportul în viața sa ca suport pentru dezvoltarea musculaturii și dinamismului. Așa că merge de ori câte ori are posibilitatea cu bicicleta, îi plac hiking-ul, echitația și plimbările lungi în aer liber, iar iarna merge la schi. Când simte că este supărată sau că are o stare apăsătoare, preferă să meargă la alergat și să dea câteva ture de lac.
Când vine vorba despre ceea ce folosește atunci când face mișcare, Ada ne povestește despre emoții. Astfel, consideră că emoția este un instrument minunat pentru a face mișcare și că se situează în centru a tot ceea ce face ea. Mai ales emoțiile intense pot fi folosite drept o cale către mișcare. Atunci când se simte furioasă, preferă să-și canalizeze această energie pentru exerciții cardio sau pentru un dans mai rapid și solicitant. Atunci când simte că are parte de momente foarte frumoase și multă bună dispoziție, poate să-i învețe pe alții cu mult chef, inspirație și energie pozitivă molipsitoare. Pe scurt, pentru ea dansul este un mecanism de gestiune emoțională, o formă minunată de terapie, în mod special pentru femei.
În ceea ce privește motivația sa de zi cu zi, Ada ne spune că elevii săi joacă un rol important în acest sens. Simte o mare responsabilitate față de ei, așa că mereu își duce modulele de dans pe care le are împreună cu aceștia până la capăt și cu multă dedicare. Pe lângă acest lucru, starea de bine, energia și tonusul pe care-l are după ce face mișcare, sunt câteva elemente care continuă să-i servească drept motivație zilnică.
„Mișcarea este importantă pentru o viață fericită si echilibrată. Mișcarea nu afectează doar starea de sănătate fizică ci și claritatea gândirii sau sănătatea psihică. Ce ciudat că știm asta încă din perioada Greciei Antice și încă repetăm greșeala de a desconsidera importanța activității fizice, nu-i așa? În viața mea nu am picat vreun examen. Am fost studentă de două ori, am făcut inclusiv master și doctorat și cred că pot să învăț orice material cu metoda mea: mai exact, învățat sistematic cu pauze de sport și mișcare intercalate. În timp ce făceam mișcare mintea avea timp să sintetizeze informația învățată, iar după ce apare oboseala fizică este relaxant să te așezi la birou și să studiezi cu energie mentală proaspătă. Este cea mai mare greșeală să elimini sportul din evoluția unui copil.” ne transmite Ada.
